„Întotdeauna am dorit şi am încercat să-mi lărgesc gama. Să mă îndepărtez cât mai mult posibil de mine… Adevărul este că pe mine experienţa de film m-a îmbogăţit şi ca actriţă de teatru. Ţin minte, după prima zi de filmare în exterior, când m-am întors, seara, să joc pe scenă, am realizat, dintr-odată ce constrângere înseamnă decorul. Cei trei pereţi întregiţi cu un al patrulea, care e sala. Din seara aceea eu nu am mai jucat în decor.” – Ioana Crăciunescu pentru aarc.ro

Cariera de peste patru decenii a actriței Ioana Crăciunescu va fi recompensată cu Premiul pentru Întreaga Activitate, în cadrul celei de-a 17-a ediții a Galei Premiilor Gopo 2023.

Născută în București, pe 13 noiembrie 1950, Ioana Crăciunescu este actriță și poetă. În 1973 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I. L. Caragiale din București, debutând pe scena Teatrului Nottara, unde va face parte din distribuția unor spectacole legendare precum Karamazovii, dramatizare de Horia Lovinescu după Dostoievski (regia Dan Micu) sau Floare de cactus de Pierre Barillet şi Jean Pierre Gredy (regia Mircea Cornişteanu). De-a lungul carierei a jucat în peste 60 de spectacole de teatru și peste 50 de filme.

Pe ecran se remarcă pentru prima dată în rolul Ada din Ediție specială (1978), al doilea film regizat de Mircea Daneliuc, o poveste plasată în Bucureștiul anului 1939: „Trebuie să mă refer la o altă surprinzătoare apariţie în acest film, Ioana Crăciunescu, într-un personaj care îmbină candoarea şi cutezanţa, puritatea şi tenacitatea. […] Apariţia şi evoluţia ei dove­desc existenţa unei actriţe care poate ridica valoarea exprimării noastre artistice”. (Mircea Alexandrescu). Debutul îi aduce o Diplomă de Onoare a Asociației Cineaștilor din România (ACIN).

Rolul care a consacrat-o vine în 1980, când o joacă pe Ana din Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii, ecranizarea lui Mircea Mureșan după celebrul roman Ion, de Liviu Rebreanu. „Experiența Ana a fost meritul regizorului, pentru că eu eram percepută ca o ființă destul de boemă, modernă. Înainte făcusem doar Ediție specială a lui Mircea Daneliuc. Eram total atipică pentru ideea de țărancă și l-am întrebat pe Mircea Mureșan cum de s-a gândit la mine. Mi-a spus că m-a văzut pe stradă într-o zi ploioasă, cu o privire obidită și nefericită” (Ioana Crăciunescu pentru mariustuca.ro). Filmul i-a adus Premiul pentru Interpretare Feminină al ACIN și a transformat-o într-una dintre cele mai cunoscute actrițe ale epocii.

Joacă alături de Mircea Albulescu și Dan Condurache în La capătul liniei (r .Dinu Tanase, 1982). Rolul Any, o femeie din provincie care se îndrăgostește de un străin venit în oraș, îi aduce Premiul de interpretare feminină la Amiens International Film Festival în 1990, unde filmul a avut premiera internațională la 8 ani după lansare. În Să-ți vorbesc despre mine (r. Mihai Constantinescu, 1987), adaptarea romanului Jurnalul Aurorei Serafim de Sidonia Drăgușanu, interpretează rolul principal, cel al unei educatoare de grădiniță, încă îndrăgostită de fostul iubit, dar curtată de mulți alți bărbați: „sensibilă fără excese, nefericită cu demnitate, inteligentă cu grație, feminină fără ostentație, umană, în atât de obișnuita ei existență” (Eva Sîrbu).

Până în 1989, din filmografia Ioanei Crăciunescu mai fac parte și filme precum Artista, dolarii și Ardelenii (r. Mircea Veroiu, 1980), De ce trag clopotele, Mitică? (r. Lucian Pintilie, 1981), Femeia din Ursa Mare (r. Adrian Petringenaru, 1982), Promisiuni (r. Elisabeta Bostan, 1985), Duminică în familie (r. Francisc Munteanu, 1987)sau Întâmplări cu Alexandra (r. Cornel Diaconu, 1989).

În 1991, Ioana Crăciunescu pleacă în Franța, unde își continuă cariera. Joacă în filme precum Quelque part vers Conakry (r. Françoise Ebrard, 1992), în drama Mensonge (r. François Margolin, 1993) alături de Nathalie Baye și Bruno Todeschini, sau în comedia  Pullman paradis (r. Michèle Rosier, 1995). Se dedică și teatrului: joacă la Paris, la Teatrul de Poezie românească Opium de la Haute Allier, dar și la Avignon, sau în Belgia și în Luxemburg, unde interpretează roluri în franceză. Adaptează și regizează pentru scenă mai multe spectacole. Revine periodic în România, unde joacă pe scenă la București și Sibiu. După 2000, o vedem pe marele ecran în Sieranevada (r. Cristi Puiu,2015), în Moromeții 2 (r. Stere Gulea, 2018)sau în Scara (r. Vlad Păunescu, 2021). În anul 2022 apare în documentarul Phoenix. Har/Jar (r. Cornel Mihalache), iar cel mai recent rol al său este Marta, în Mireasa Mortului (r. Cornel Gheorghiță, 2022).

Ioana Crăciunescu este și o poetă premiată. A debutat cu poezie în România literară (1968), iar în volum cu Scrisori dintr-un câmp cu maci (1977). A mai publicat volumele de versuri: Duminică absentă (1980), Supa de ceapă (1981, 2007, în ediţie bilingvă) sau Creştet şi gheare (1998). Pentru activitate scriitoricească a fost distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din București în 1981 și cu Marele Premiu „Nichita Stănescu” pentru poezie, decernat de Ministerul Culturii și Cultelor în 2009.

Premiul pentru Întreaga Activitate, oferit de Primăria Municipiului București prin ArCub, va fi înmânat actriței Ioana Crăciunescu în cadrul Galei Premiilor Gopo 2023. Evenimentul va avea loc pe 25 aprilie și va fi transmis în direct pe VOYO, TIFF Unlimited și pe  premiilegopo.ro.

Lista completă a nominalizărilor este disponibilă online și poate fi consultată aici: https://premiilegopo.ro/stiri/nominalizari-premiile-gopo-2023